Încet, dar sigur, forțele care acționează în numele neo-liberalismului radical au acaparat instituțiile statului român, cu ajutorul nemijlocit al puterilor străine, de sorginte colonială și fascistă, ce trebuie să își desfășoare și pe mai departe interesele în România și să ne spolieze țara.
Justiția a fost setată de Monica Macovei după chipul și asemănarea sa, adică hîdă, ranchiunoasă, nedreaptă, cu înclinații totalitare și totalmente închinată puterilor străine.
Serviciilor secrete, de asemenea, le-a fost acordată o putere absolută în România, cît timp extrema-dreaptă a condus în mod trădător țara, în numele acelorași interese străine.
Mass media a fost practic desființată, în timpul regimului Băsescu – PD-L, în prezent majoritatea absolută a main stream media avînd doar rolul de menestreli patetici ai stăpînirii străine în România, de soldați disciplinați si propagandei UE, SUA și NATO în țara noastră.
Cel mai recent exemplu de impunere samavolnică a intereselor de sorginte fascistă și colonialistă a SUA și UE în România a fost “alegerea” lui Klaus Iohhanis, la finele anului trecut, în funcția de președinte al României, în urma unei ample operațiuni propagandistice desfășurată de mass – media aservite și a presiunilor interne și internaționale de neacceptat.
Întocmai ca pe timpul Rebeliunii și a întregii demențe legionare din perioada interbelică, grupuri de naziști exaltați, sau doar de proști manipulați de mass media, s-au declarat gata să iasă în stradă, pentru a instaura la București un euromaidan, după modelul Kievului.
În general vorbind, cum crîcnește cineva în front, aproape imediat apar în presă, în stradă și, foarte grav, în cadrul instituțiilor Statului, grupurile de presiune, de extremă dreapta, gata să acuze, pe oricine nu marșează mut la predarea țării intereselor străine, de comunism, rusofilie sau alte asemenea marote propagandistice și să impună cu forța îndepărtarea elementului deranjant.
Elementele neo-liberale mai moderate, sau care se declară și acționează în numele dreptei mai mult de frică, decît din convingere, sînt supuse unei presiuni constante, vizînd înlăturarea lor, în dispreț total pentru ceea ce ar putea să însemne un cadru democratic și constituțional.
Oricine nu este de acord cu neo-liberalismul extrem, cu închinarea țării către SUA și UE, este repede etichetat ca fiind comunist sau aservit rușilor și se pornește împotriva lui o violentă campanie de defăimare.
Poporului român, prea slab și prea slăbit ca să riposteze, i se bagă pumnul în gură, în mod extrem de brutal, de către o minoritate foarte agresivă și violentă.
După ce a fost literalmente jefuită și spoliată de resurse, România este tîrîtă, într-un mod dement, într-un război care nu este al ei, iar populația sărăcită, trădată de clasa politică și spălată pe creier de propaganda oficială de stat nu are puterea să spună ”nu!”.
Țara a încetat demult să fie una care să își mai revendice măcar minime pretenții că ar fi o democrație, este condusă cu mînă forte de serviciile secrete și DNA, iar exaltaților de extremă – dreapta nu li se pare îndeajuns.
Există deja voci, nu puține, care cer dizolvarea Parlamentului, ca ultim bastion, fie și de fațadă, al democrației, și instaurarea unei dictaturi militare a serviciilor secrete și a procurorilor. A fost avansată chiar ipoteza unei conduceri similară cu regimul fascist al lui Franco din Spania, care ar fi mult mai benefică pentru România decît situația actuală.
Diferența între Rebeliunea legionară din 1941 și actuala rebeliune neo-liberală fascistoidă constă în faptul că, în timp ce prima s-a desfășurat în afara instituțiilor statului, fiind repede anihilată, extremiștii de dreapta de azi au penetrat pînă în adîncime Statul român, pe care îl conduc.
Rebeliunea neo-liberală s-a transformat deja într-o adevărată revoluție, desfășurată dinspre instituțiile statului către populație, fiind foarte aproape de a-și atinge țelurile și de a instaura la București un regim fascist, marionetă a puterilor occidentale, pe modelul celui de la Kiev.
6 thoughts on “Rebeliunea neo – liberală -II-”