Sub conducerea Waffen SS Oberführer Deca, Ministerul Educației s-a transformat într-un adevărat minister al Re-educării forțate, care încalcă în mod grosolan Constituția și drepturile fundamentale ale omului.
Toate marotele impuse de Comisia Europeană prin PNRR se dovedesc a fi doar eșec după eșec, începînd cu automobilele electrice, energia verde, digitalizarea – în numele căreia firmele românești au fost băgate în faliment de abuzul fără margini numit e-Factura, așa-zisa economie circulară, respectiv programul vizând reciclarea ambalajelor.
Azi, în zorii celui de-Al Treilea Război Mondial, România este ”partenera” organizației militare NATO, și de data aceasta partea noastră de ”parteneriat” constând în aprovizonare pe toate căile a frontului din Ucraina.
Ce va primi România în schimb? Unii naivi cred că securitate. Cînd faci parte din ”parteneriate” precum cel cu Germania nazistă sau, mai nou, cu organizația imperialistă NATO, ”securitatea” pe care o primești poate fi doar una de tip Dictatul de la Viena.
În nici un caz nu mă reprezintă toată cloaca imundă a ”instituțiilor europene”, nu mă reprezintă nici Ursula și nici mama Ursulei, nici Roberta Metsola, Kaja Kallas și nici unul din birocrații corupți și nereprezentativi de la Bruxelles, care au ajuns să ia decizii în numele meu fără să îmi ceară acordul să facă asta.
Nu mă reprezintă Uniunea Europeană care a ajuns un hîrdău de lături în care conducătorii abuzivi exersează pe popoare întregi dictatura, cenzura, limitarea dreptului la exprimare liberă și a multor alte drepturi cît se poate de fundamentale ale omului.
Adevărați inconștienți, urșii ăștia pleacă în șlapi pe munte lăsînd în urmă lor o dîră interminabilă de coji de semințe și cutii de bere sau de suc, poluînd fonic liniștea pădurilor cu manelele jegoase pe care le ascultă cu mare plăcere.
Mai mult decît atît, nemernicii de urși s-au pus de 30 de ani cu drujbele pe pădurile țării, lăsînd pleșuve vărfurile multor masive muntoase, care mai sînt și rezervații naturale.
În 24 din cei 34 de ani ai istoriei post-decembriste România a avut președinte ”de dreapta”, nu se poate plînge nimeni că țara a fost distrusă de ”comuniști”.
Cu toate acestea, discursul public al tuturor ”partidelor” de pe eșicherul politic autohton este în prezent, înaintea prezidențialelor de la sfîrșitul anului, strîns legat de lupta ”cu comunismul” și de frontul comun ce trebuie făcut împotriva ”comunismului”.
Pînă acum se zicea că oamenii se deosebesc de animale prin faptul că își recunosc imaginea în oglindă.
Pînă acum. Azi, dacă le pui oglinda în față, tefeliștii devin violenți ca orice maimuță proastă, te scuipă, se dau cu curul de pămînt și țipă ”propagandă putinistă”.
E trist cum strigă unii ”Libertate!” atunci cînd de fapt asistăm la niște răfuieli între găștile de securiști pentru a intra în voia Stăpînirii străine.
Cine se uită atent în șanțuri îl poate vedea pe Mucifer cum dă neobosit la șaibă.
De-aia și are mereu săracul aspectul ăla marcă înregistrată de nespălat pe cap și dormit cu fața pe grătarul de mici.
Bietul Mucifer stă zi-lumină în șant, mănîncă acolo, doarme acolo, Dumnezeu știe ce mai face sub țevile de termoficare – ce dovadă de dedicare totală pentru bucureșteni mai bună de atît poate fi oferită?
În timp ce prin alte țări a început să fie interzisă prin lege posesia unui smartphone în școală, la noi, sub conducerea geniilor care se ocupă de Educație, cu Deca în frunte, ar digitaliza și olițele în care fac cei mici caca, dacă s-ar putea.
