Motto:
”- Că nu sîntem noi d-alea…
Și nu stă în caracterul nostru să blestemăm, dar i s-ar cuveni.
– Prafu’ să s-aleagă de ea, praful și pulberea să dea Dumnezeu și Maica Domnului!
– N-am blestemat pe nimeni în viața mea și nici nu blestem. Dar s-o îngroape fără pantofi în picioare și fără pacioc pe cap. Maica Precista și Sfînta Filofteia.
– Domnu’ a dat, domnul a luat, coană Neto!” – extrase din filmul Cuibul de viespi.
Să te duci o dată după fentă, se mai întimplă, toți greșim, sîntem oameni, nu toată lumea stă atentă tot timpul la manipulările non-stop pe care le fac diverse găști de securiști în România.
Dar să te duci după fente la infinit, iar și iar, cu voluptate, cu mîndrie națională chiar, nu mai e deloc scuzabil, e dovadă de tîmpenie crasă și lipsă funciară de cultură.
Regionalizarea, privatizările care continuă, distrugerea sistemului energetic național, jefuirea avuției publice, încălcarea drepturilor omului, spolierea populației, faptul că România e pe buza falimentului – subiectele socio-economice nu interesează pe nimeni în țara asta.
În schimb, e de ajuns să se facă o isterie cu data Paștilor, cu cea a zis nu-știu-cine, altminteri nimeni-pe-Pămînt sau cu tînara jurnalista care nu știu ce, cu pshihologii, cu moraliștii, cu deontologii și gata!
Se pornește un iureș în mass media și social media, toată lumea are ceva de zis, chiar dacă nu se pricepe în domeniul vizat, toți au ceva de demonstrat, toți se înjură reciproc, își ridică poalele în cap și își blesteamă adversarii ocazionali împreună cu tot neamul lor, pînă la a șaptea spiță.
Altfel, România se adîncește pe zi ce trece în statutul de colonie fără nici un viitor, de corabie care se scufundă cu repeziciune, după ce a fost prădată de ”împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă, au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt şi apă”.
Doar că, spre deosebire de versurile lui Eminescu, nu au fost primiți cu ostilitate, ci li s-a oferit practic pe tavă de către băștinașii înapoiați nu doar pămînt și apă, ci orice resursă naturală au avut nevoie.
A fost de ajuns să le ia ochii cu mărgele colorate precum democrația, statul de drept, economia de piață, valorile europene și alte asemenea, că boșimanii din România au dat de bunăvoie totul.
Cînd și-au dat seama că au fost trași crunt în piept, care și-au dat seama, că unii mai cred și azi că sînt europeni și au drepturi, au început să înjure și să blesteme. Păcat doar că înjurăturile și blestemele nu sînt arme.
Periodic, boșimanii mai iau o pauză din a-i înjura pe colonizatori și se înjură și blesteamă cu furie între ei, cînd mai dă drumul propaganda oficială la cîte o perdea de fum, să le ia ochii.
Pînă acum s-ar fi zis că românii sînt prin excelență un popor de ciobani, dar de fapt ei se arată mai degrabă ca un neam de oi…
