Iobagi proști și umili -XIV-. Obscurantism și înapoiere
Românii nu par a înțelege că doar cu candele, colive, cruci, coșciuge, post, rugăciune și Tatăl Nostru nu se vor elibera niciodată din jugul imperialist.
Românii nu par a înțelege că doar cu candele, colive, cruci, coșciuge, post, rugăciune și Tatăl Nostru nu se vor elibera niciodată din jugul imperialist.
Nu poți să ai o țară suverană populată cu obscurantiști, cu cetățeni care nu folosesc carduri bancare nu din motive economice, ci pentru că citit de la dreapta la stînga se citește drac.
În fața mea, un concetățean avea atîrnată pe parbrizul propriei mașini cea mai bogată colecție de cruciulițe și mătănii pe care am văzut-o în viața mea.
Surprins, îmi arunc ochii în stînga: și ăsta avea, puse în rastel, pe parbriz, toată seria de cruciulițe și iconițe pentru mașină emisă de BOR.
Deja ușor speriat, mă uit și în dreapta: cel din dreapta avea prinse de parbriz vreo trei brelocuri cu Arsenie Boca și cîteva cruciulițe mai mici, de sămînță.
”Progres” nu înseamnă renunțarea completă la morală, cum înțeleg ultra-conservatorii care, dacă ar putea, ar aduce România înapoi în secolele Evului Mediu, la statutul de țară monahală, în care biserica, mănăstirile, preoții și călugării dețineau controlul total, atît în plan moral, cît și poliic și financiar.