În urma controversei legate de acuzațiile de pornografie infantilă ce i-au fost aduse de DIICOT lui Mihnea Columbeanu, unul dintre cei ce susțin cauza cîinilor fără stăpîn, IREC-ul și susținătorii săi nu au găsit altceva mai bun de făcut decît să îi acuze de pedofilie pe toți cei ce se zbat să apere cîiinii și oamenii din țara asta de abuzurile Statului corupt și mafiot.
Mișcarea irec-iștilor nici nu este o surpriză, pînă la urmă, doar ăsta a fost scopul pentru care a fost aruncată o grea anatemă asupra lui Mihnea Columbeanu. Iar IREC-iștii atît pot, atît îi ajută mintea și cugetul lor de fasciști fără scrupule.
Surprinzătoare este însă reacția unei părți dintre cei ce se zbat pentru cauza cîinilor de pe străzi. În fața schizofreniilor ireciste, destul de mulți au început să dea înapoi, să aibă o atitudine defensivă în fața fascismului pus pe ventilator de IREC, să simtă nevoia de a se justifica.
Este adevărat că acuzații precum pedofilia sau pornografia infantilă stîrnesc o scîrbă generală. Dar ele sînt deocamdată acuzații, iar prezumția de nevinovăție trebuie să funcționeze întotdeauna, atît timp cît mai trăim într-o societate care măcar încearcă să lase iluzia unei democrații.
În plus, dacă un pericol pentru societate, fie el și un pedofil, umblă liber pe stradă, aducînd grave prejudicii la adresa integrității fizice sau morale a oamenilor de lîngă el, nu este vina cetățenilor, iubitori de animale sau nu, că se întîmplă acest lucru. Este tot vina instituțiilor Statului, în jurul cărora găsesc de cuviință tot soiul de imbecili și de jigodii umane să facă lanț uman, pentru că, preocupat doar de ticăloșii, Statul român nu își mai îndeplinește obligațiile pe care le are față de locuitorii acestei țări.
În general vorbind, este dovadă de tupeu infinit ca adoratorii lui Băncescu de la IREC să facă vorbire despre lege și morală. Ei, care susțin pînă în pînzele albe ASPA-ul, instituție publică ce încalcă la modul evident și cu bună știință legea, în nenumărate rînduri și cu numeroase circumstanțe agravante, nu au dreptul nici să deschidă gura în legătură încălcările legii, adevărate sau presupuse, pe care le-ar fi făcut unul sau altul dintre cei ce se luptă cu Statul mafiot.
Mai mult decît atît. Să facă ireciștii, ei, supremul exemplu de imoralitate, prin faptul că pledează pentru torturarea și omorîrea în chinuri a unor ființe nevinovate, acuze privind lipsa de morală a iubitorilor de animale, este o situație atît de grotească încît, într-o societate sănătoasă, nici nu ar fi putut să aibă loc.
Din păcate societatea românească a ajuns zilele acestea o hazna puturoasă, în care criminalii, extremiștii și decerebrații au pretenția să stabilească reguli de morală, conduită și bun-simț.
