România, una din țările cu cel mai mare potențial agricol din Uniunea Europeană, a ajuns să importe făină de greieri.
Plus produse alimentare de de bază: lapte, pâine, carne, legume, fructe.
România, țara cu cele mai mari rezerve de hidrocarburi și de cărbune din Uniunea Europeană, plus cu un potențial uriaș în privința hidroenergiei, alocă sume uriașe așa ziselor energii alternative, se investesc sume publice foarte mari în eoliene și fotovoltaice, în condițiile în care nu avem industrie, irigații în agricultură, școli, spitale.
În general vorbind, cea mai mare parte a infrastructurii este cea lăsată de regimul socialist și, în lipsa lucrărilor de renovare și consolidare, a început să cadă pe noi.
Între timp, din cauza dezastrului provocat de așa-zisa liberalizare a pieței de energie, pentru care autorii – PNL și USR, Zapciul Culaie, Șică Mandolină și Vasile Pătrunjel – ar putea fi judecați și condamnați fără prea mari probleme pentru subminarea economiei naționale și trădare de țară, România are cel mai mare cost cu energia din Uniunea Europeană, companiile intră în faliment, populație e în foame neagră.
În România, țara cu cel mai mare abandon școlar din Uniunea Europeană, în care o treime dintre elevi se duc la toaletă la veceul din fundul curții, Ministerul Educației și Guvernul, în loc să se ocupe de familiile aflate sub pragul de sărăcie și de copiii din aceste familii, pe care să îi aducă înapoi la școală, alocă bani pentru digitalizare, face propagandă de gen și de mediu, nici o sumă nu este prea mică pentru a implementa politicile Uniunii Europene.
În România, țara cu cea mai redusă putere de cumpărare medie din Uniunea Europeană, nu sînt bani de salarii, pensii, alocații și ajutoare sociale, dar autoritățile centrale și locale risipesc sume uriașe pentru digitalizare, cloud guvernamental, autobuze electrice și alte asemenea.
Țara noastră a fost deposedată (oficial: a privatizat) de cele mai profitabile active industriale, de companiile publice de utilități și de cea mai mare parte a resurselor naturale și procesul este în plină desfășurare, nimic nu mai trebuie să rămână avuției publice.
Singura cale de apărare pe care au găsit-o românii în fața acestor atacuri necontenite la care sunt supuși de 30 de ani încoace a fost să se ”retragă în munți”, să se descurce fiecare pe cont propriu, mizînd pe dezagregarea administrativă și socială pe care le-a adus descentralizarea.
Ei nu înțeleg că nu vor mai putea pentru mult timp să se ascundă, în condițiile în care șurubul opresiunii se va strînge și mai tare, prin introducerea forțată – obligatorie a digitalizării, a cardurilor bancare, monedelor digitale și actelor de identitate cu cip, care vor conduce la scorul social și amprenta personală de carbon, prin care vor putea fi controlați pînă și ce bagă în gură.
Românii, dacă nu încetează ”să se lupte cu comunismul” și să refuze orice formă de asociere pentru o rezistență comună, se vor trezi că le-a fost realmente țara trasă de sub picioare.
Cît timp continuă să se mintă că sînt europeni și au drepturi, vor ajunge să nu mai aibă nici un drept și nici un control asupra propriei vieți.
Related posts:
Bătălia pentru România -III-. Lupta pentru rîu și ram
Bătălia pentru România -II-
Bătălia pentru România
Realitatea de după oglindă -XII-. Iluzia de securitate pentru România
Care tratat? Care stabilitate? România parcă trebuia să crească…
Urșii din România nu sînt suficient de eco pentru ministrul Mediului
Romania poate fi un exemplu al unei tari cu un potential agricol urias si cu un vast rezervor de resurse naturale. Din pacate, in prezent, aceasta tara este victima unor politici fara scrupule, care si-au pus amprenta asupra colectivitatii, a infrastructurii, a agriculturii si economiei in general. Populatia se afla in valmasag de costuri excesive in energie si politici fara sens in educatie si ingrijire medicala. Cu toate acestea, ramane speranta ca Romania poate fi pornita pe un drum nou, urmat de reforme potrivite si de investitii in cea mai importanta comoara a oricarui stat: persoanele sale.
In Romania pare ca nu se contempleaza varianta de a folosi potentialul agricol si economic pentru a face fata schimbarilor de pe piata globala, pentru ca deja s-a incercat o politica de liberalizare a pietei si au iesit consecinte catastrofale. Insa, daca luam in considerare pozitia geografica a tarii noastre, agricultura si energia regenerabila, exista potentialul de a aduce schimbari in economia si standardul de viata al romanilor. Este asupra noastra responsabilitatea de a folosi aceste idei si resurse in vederea dezvoltarii economiei tarii noastre, astfel incat sa nu ne vedem fortati sa cautam resurse alimentare in alte tari.