Din 1990 si pînă azi, România a fost distrusa economic și social în mod sistematic, de un cancer violent ce a ros chiar fibra națională: capitalismul turbat implementat pe baza teoriilor neo-liberale.
În numele capitalismului laissez-faire neo-liberal s-a cerut demantelarea statului român, o slăbire puternică a capacității sale de intervenție și o putere cît mai anemică de control asupra economiei și a problemelor sociale.
Companii de stat care dețineau poziții dominante pe piețele lor la nivel internațional, deci nu aveau cum să nu fie profitabile, au fost privatizate, vîndute pe doi lei sau distruse pur și simplu, în numele economiei de piață.
S-a spus că Statul nu este și nu are cum să fie un bun manager, deci nu Statul trebuie să reprezinte interesele cetățenilor săi.
Dar dacă nu Statul, cine? Alte state, prin companiile străine care au preluat activele naționale? Companiile multinaționale, al căror unic scop este profitul? Mîna invizibilă?
“Mîna invizibilă” e o mizerie de concept, izvorît direct din exploatarea de tip colonialist la care s-a dedat autorul său, Adam Smith, și inventat pentru a justifica cele mai mari crime și exploatarea nemiloasă a popoare întregi.
Scopul unei economii nu este sa producă profit, așa cum declamă neo-liberalismul, ci să servească societatea și să asigure bunăstarea cetățenilor.
Capitalismul colonialist a distrus în numele mîinii invizibile continente întregi, a făcut să dispară țări, popoare, specii de animale, păduri și orice fel de resurse le-au fost de trebuință colonizatorilor.
În România, neo-liberalismul a fost împins chiar prin politicile publice implementate de adepții fanatici ai pieței libere la extremismul de a cere oprirea finanțării cu bani publici a școlilor și spitalelor, care nu ar trebui să îndeplinească menirea lor de căpătîi, Educația și Sănătatea, ci să se transforme în jucători economici care trebuie să producă profit.
Ramuri strategice ale economiei precum sistemul energetic au ajuns să fie puse la pămînt în numele așa-zisei competiții între operatorii economici, situația disperată în care au ajuns orașele rămase fără agent termic avînd ca principală cauză spargerea monopolului de stat cerută de Uniunea Europeană și implementată cu avînt inconștient de trădătorii de țară din România.
Capitalismul este cel mai mare dușman al mediului, în favoarea profiturilor necondiționate, iar actuală bulă verde este dirijată strict în interesul capitalului bănesc privat, în dauna intereselor publice ale societăților.
Zecile de trilioane de dolari care se intenționează a fi transferate de la administrațiile publice centrale și locale către deținătorii privați de capital, prin așa zisele obligațiuni verzi și prin subvenționarea tranziției către ”economia verde”, dezvăluie imensa escrocherie financiară capitalistă, ce nu are nici o legătură cu salvarea mediului.
Trebuie amintit aici că, după Al Doilea Război Mondial, clasa de mijloc înfloritoare s-a născut în Occidentul european tocmai ca urmare a adoptării modelului economic propus de economistul britanic John Maynard Keynes, care prevedea intervenționismul Statului în economie și a principiului solidarității în privința sistemelor de asigurări sociale.
Abia după intervenția F.M.I. și a marii finanțe internaționale, care au impus teoriile neo-liberale inspirate din Milton Friedman și Adam Smith și principiul contributivității, clasa de mijloc și nivelul de trai au intrat în declin în marile state occidentale, ca dovadă că mîna invizibilă în economie este o utopie, iar din sistemele guvernate de astfel de teze au de cîștigat doar un număr restrâns de mari deținători de capital.
România are nevoie urgentă de trecere la o economie socială de piață, la re-naționalizarea resurselor naturale și a ramurilor economice strategice, pentru a susține un Stat social, care să pună în prim plan viața și bunăstarea cetățenilor săi, fără discriminări, și nu interesele capitalului internațional, care au ajuns azi să dicteze în țara noastră.
