Al Patrulea Reich

angelamerkel1

Aşa cum se ştie, Europa s-a confruntat în ultimii ani de zile şi mai suferă încă de pe urma unei crize financiare şi, ulterior, economice, fără precedent în ultima jumătate de secol. În mod surprinzător, sau poate nu, ţara care a avut cel mai puţin de suferit de pe urma crizei, ba, mai mult, a ieşit întărită atît în plan economic, cît şi politic, este Germania.

Datele statistice arată că ritmul de revenire a economiei germane după recesiunea din ultimii ani este simţitor mai accentuat decît media statelor ce au adoptat moneda unică euro. Nemţii şi-au impus politicile economice atît pe teritoriul celor 17 state din zona euro, cît şi în restul membrelor Uniunii Europene (UE), care au o balanţă comercială net defavorabilă în raport cu economia germană.

Cancelarul german, Angela Merkel, are de răspuns criticilor celor care o acuză că a impus o politică dementă de austeritate pe tot continentul european, politică ce, în lipsa măsurilor de reluare a creşterii economice, a condus la o prelungire intenţionată a crizei, extrem de nocivă pentru economiile şi populaţiile statelor mai puţin bogate de pe continent.

Dar de ce să vrea Germania o creştere economică susţinută pentru celelalte ţări din UE? Cît timp economia germană este pe primul loc şi celelalte, inclusiv cea franceză, gîfîie în încercarea fără succes de a o ajunge din urmă, lucrurile stau cum nu se poate mai bine pentru doamna Merkel şi conaţionalii săi.

Ceea ce explică şi introducerea Pactului de stabilitate fiscală, care interzice practic statelor semnatare să mai poată avea deficite bugetare, ceea ce echivalează cu imposibilitatea de a se mai dezvolta pe termen lung, de a mai avea creştere economică susţinută. Atît timp cît economia germană domină Europa, stabilitatea nu poate fi decît binevenită pentru Germania.

O astfel de stabilitate a început, deja, să îşi arate roadele. Germania şi alţi creditori ai Greciei au propus statului elen ca, pentru a-şi achita datoriile, să cedeze o parte din insulele greceşti, renumite pentru frumuseţea lor şi uriaşul potenţial turistic.

Dar cine i-a pus pe greci să acumuleze astfel de datorii uriaşe, veţi întreba, fără doar şi poate. Nu se poate ca unii să muncească pe brînci, nemţii, de exemplu, iar alţii, cum ar fi grecii, să o ţină tot într-un huzur şi o veselie, trai pe vătrai, pe banii coanei Europa.

E adevărat, nu se poate. Dar oare nemţii sînt singurii harnici de pe continentul ăsta şi restul popoarelor sînt nişte puturoase? Pentru că în situaţia Greciei, e adevărat, nu la o amploare atît de mare, se află, iată, şi Italia, Spania, Cipru şi Irlanda, ţări care au cerut deja în ultimii ani ajutor financiar pentru a nu intra în incapacitate de plăţi.

În plus, sloganul cum că grecii ar fi nişte puturoşi care stau cu mîna întinsă la banii altora seamănă izbitor de mult cu manipulările odioase făcute de puterea băsistă în România, care a învrăjbit între ele numeroase clase sociale prin astfel de ticăloşii.

Nu întîmplător, pentru că, aşa cum se ştie, cei ce iau decizii în Germania şi, iată, se poate vedea, din păcate, pentru toată Europa, aparţin aceleiaşi şcoli de gîndire politică de dreapta ca şi PD-L în România: Partidul Popular European (PPE). Iar măsurile pe care Germania a silit Grecia să le adopte seamănă, respectînd o anumită proporţie, cu genocidul social impus în mod ticălos de Băsescu în ţara noastră.

Acelaşi comportament îl are Germania faţă de Europa ca cel al Statului român băsist faţă de cetăţenii săi: asumarea doar a drepturilor şi beneficiilor, pe cînd datoriile şi obligaţiile cad exclusiv în spatele celor săraci.

Refuzul Germaniei de accepta propunerea Franţei şi a Italiei pentru emiterea de obligaţiuni europene comune spune totul despre atitudinea lui Merkel faţă de Europa: uniune doar cînd le convine lor, cînd nu, fiecare se descurcă pe barba lui. Eventual, mai vinde o insulă, un munte, o deltă.

Leave a Comment

https://www.invectiva.ro/wp-content/uploads/2022/06/footer-1024x139-2022.jpg