Cum s-au redus singure televiziunile din România la statutul de parteneri de crimă ai unor hingheri jegoși

propaganda-and-media-manipulation

Societatea îi ameninţă pe indivizii care se abat de la consens cu izolarea, cu excluderea iar, de cealaltă parte, indivizii nutresc o teamă de izolare de cele mai multe ori inconştientă, probabil motivată genetic.

Această teamă de izolare îi face să urmărească permanent care sînt opiniile şi comportamentele acceptate în mediul lor şi ce este condamnat; de asemenea, ce opinii şi comportamente iau amploare şi care anume pierd teren.

Este vorba despre un simţ cvasistatistic, care îi ajută pe oameni să ajungă la această evaluare, al cărei rezultat le influenţează comportamentul general şi verbal. Dacă ei cred că se află în consens cu opinia publică iau parte la discuţie, siguri de sine, atît în sferele private, cît şi în cele publice, manifestându-şi convingerile fără reţinere.

Dacă, din contră, oamenii de rînd simt că opinia lor este cea minoritară, preferă să păstreze tăcerea pentru a nu fi supuşi oprobiului public sau, mai grav, îşi adaptează opiniile şi comportamentul pentru a se contopi cu majoritatea.

Așa au ajuns cîinii fără stăpîn Inamicul Public Numărul Unu în România, în urma isteriei generalizate declanșată la adresa lor de mass media.

Trăind într-o lume în care mass media sînt omniprezente, oamenii nu mai sînt conştienţi că amestecă propria percepţie cu percepţia oferită de către mijloacele de comunicare în masă. Ei ajung să adopte, de cele mai multe ori inconştient, punctul de vedere oferit de către mass media, să interpreteze şi să acţioneze în virtutea acestui punct de vedere.

Atunci cînd îşi arogă rolul pe care Jean-Jacques Rousseau l-a rezervat în cadrul societăţii umane instituţiei Cenzorului (autoritatea morală supremă), instituţiile mass media trebuie să dea dovadă de obiectivitate şi de respect pentru opiniile tuturor cetăţenilor, în caz contrar mijloacele de informare putînd sta la originea declanşării unor fenomene asimilate spiralei tăcerii – indivizii nu își mai exprimă propriul punct de vedere, dacă ei cred că se află împotriva curentului dominant de opinie, de teamă să nu fie marginalizați de societate.

Așa au ajuns cîinii să fie apărați doar de un nucleu dur de oameni cu toate țiglele pe casă și care au curajul să își susțină opiniile, indiferent de consecințe.

Mass media reprezintă un stîlp al infamiei contemporan necruţător, căci individul expus într-o lumină negativă în mijloacele de comunicare în masă (vezi asociațiile care luptă pentru drepturile cățeilor) trebuie să se confrunte cu o sferă publică lipsită de limite şi de identitate, media reprezentînd sfera publică cea mai extinsă ce a existat vreodată.

Caracterul public conferă legitimitate, ceea ce face ca un comportament, altfel în sine reprobabil, cum este cazul ilegalităților și ticăloșiilor făcute de ASPA, să ajungă să fie adoptat de marea masă, dacă este susţinut de mass media.

În ceea ce privește controversa legată de cîinii fără stăpîn, funcțiile mass media s-au transformat în disfuncții, arătînd încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa crîncenă de profesionalism și de obiectivitate a realizatorilor și editorilor din telviziuni.

Funcţia de supraveghere face, sau ar trebui să facă mass media să informeze şi să ofere ştiri. Cînd îndeplineşte această funcţie, media ne avertizează deseori asupra pericolelor probabile şi furnizează informaţii care sînt esenţiale pentru economie, public şi societate. Funcţia de supraveghere poate cauza însă şi disfuncţii.

În cazurile în care pericolele pentru societate sau ameninţările sînt subliniate în mod exegerat, poate apărea panica. În cazul cîiinilor de pe stradă, ”panică” e un cuvînt prea blînd pentru demența întreținută de televiziuni.

Funcţia de legătură a mijloacelor de comunicare în masă reprezintă selectarea şi interpretarea informaţiilor despre mediul înconjurător. Deseori media aduc critici şi indică cum ar trebui să reacţioneze cineva la evenimente. Funcţia de legătură serveşte la întărirea normelor sociale şi la menţinerea consensului prin prezentarea abaterilor de la normă, conferă statut prin reliefarea indivizilor selectaţi şi poate acţiona ca un control asupra autorităților.

Funcţia de legătură poate deveni însă disfuncţională cînd media perpetuează stereotipuri şi întăreşte părerile majorităţii în dauna opiniilor minorităţii, care nu sînt prezentate în presă. Funcţia de legătură acordă putere mai mare unei anumite categorii, putere care, în mod normal, ar trebui ţinută sub control. Exact acest lucru s-a întîmplat în ceea ce privește cîinii fără stăpîn din România, ASPA căpătînd, datorită sprijinului mediatic preferenţial, o putere a opiniilor practic de necontestat în spațiul public.

”Ceea ce nu apare în ştiri, nu există”- opiniile celor ce se opun genocidului asupra cîinilor practic nu au existat, datorită neputinţei celor ce le-au susţinut de a se lupta cu climatul dominant de opinie impus de mass media.

Prin intermediul funcţiei de articulare, mijloacele de informare influente oferă altor jurnalişti, precum şi susţinătorilor unei anumite părţi în cadrul unei controverse, cuvintele şi argumentele de care aceştia au nevoie, influenţînd astfel procesul opiniei publice, exprimarea sau păstrarea tăcerii.

Dacă nu găsesc pentru punctul lor de vedere o articulare cît de cît frecventă, oamenii aleg sa tacă, amuţesc, lăsînd opiniilor sprijinite de mijloacele de informare, aşa cum a fost şi cazul opiniilor ASPA, oportunitatea disponibilităţii covîrşitoare de exprimare.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Acest articol a avut ca sursă de inspirație lucrarea de disertație ”Argumente ale presei româneşti de după 1989 în sprijinul teoriei “spirala tăcerii” (cercetare: criza gripei aviare)”, susţinută la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Bucureşti, 2007.

Leave a Comment

https://www.invectiva.ro/wp-content/uploads/2022/06/footer-1024x139-2022.jpg