Dacă privim obiectiv la modul în care se comunica în urmă cu zece ani în mass media și social media, o să constatăm cu amărăciune că libertatea cuvîntului este mult mai îngrădită azi.
În 24 din cei 34 de ani ai istoriei post-decembriste România a avut președinte ”de dreapta”, nu se poate plînge nimeni că țara a fost distrusă de ”comuniști”.
Cu toate acestea, discursul public al tuturor ”partidelor” de pe eșicherul politic autohton este în prezent, înaintea prezidențialelor de la sfîrșitul anului, strîns legat de lupta ”cu comunismul” și de frontul comun ce trebuie făcut împotriva ”comunismului”.
Pînă acum se zicea că oamenii se deosebesc de animale prin faptul că își recunosc imaginea în oglindă.
Pînă acum. Azi, dacă le pui oglinda în față, tefeliștii devin violenți ca orice maimuță proastă, te scuipă, se dau cu curul de pămînt și țipă ”propagandă putinistă”.
Toți politrucii și profitorii se înghesuie să își facă poze cu vaccinul, e înghesuială mai ceva ca la moaște. Mai au doar să își frece portofelele de cutia cu gheață carbonică, în rest nu e nici o diferență!
România se va afla între ciocanul SUA și nicovala UE, eventuala părăsire a Uniunii urmînd să aibă loc ca rezultat al unei distribuiri a țării noastre similare celei de la Yalta, între diferitele zone de influență geo-strategică.
Și din păcate, semnalele prezente arată că România nu va fi distribuită în aceeași tabără, ci pe bucăți, iar nimeni dintre cei ce dețin acum funcțiile de conducere de la București nu va face ceva pentru a împiedica asta!
Cerem în mod expres Referendum național pe temele majore legate de interesul național, cum ar fi regionalizarea țării sau renunțarea la moneda națională!
România a fost martoră, în doar cinci ani de zile, din 2012 și pînă în prezent, la trei răsturnări nedemocratice ale rezultatului votului popular, la călcarea în picioare a voinței alegătorilor și întoarcerea cu 180% a sensului mandatelor oferite de români celor care i-au amăgit cu demagogie și promisiuni deșarte.
Regionalizarea este ultimul pas spre desființarea României, altfel spus, spre ”europenizarea ei totală”, așa cum din puțul gîndirii s-a riscat să glăsuiască ciobanul Culaie, încă din primele sale zile de mandat.
Dacă ne așteptăm ca Președintele și Premierul să schimbe mentalități, să ia măsuri și să intervină cu gesturi și acțiuni concrete pentru a ameliora starea deplorabilă a animalelor din România și modul în care sînt ele tratate, este nevoie de alți oameni care să ocupe aceste funcții.
Este nevoie de Oameni.
Cu ăștia doi ne-am lămurit.
