De parcă doamna Merkel, fie-i augustul nume mult-prea-lăudat, i-a pus pe greci să strîngă cureaua așa, dintr-un moft al dumneaei, pentru că așa i s-a năzărit peste noapte! Nerecunoscătorii ăia de greci nici nu iau în calcul posibilitatea că doamna cancelar s-a gîndit în primul rînd la ei și la binele lor, să îi facă supli și frumoși, pentru că, după cum se știe, grăsimea dăuneaza grav sănătății și nici prea aspectuoasă nu este!
România și-a cedat de bunăvoie dreptul de a-și finanța investițiile în ce sectoare ale economiei naționale dorește, atît cît dorește, în schimbul unor fonduri iluzorii pe care UE le alocă oricum discreționar, după bunul plac.
Prin atitudinea lor generală, de la integrarea în UE și pînă în prezent, prin servilismul maladiv și extirparea oricărei urme de mîndrie în relația cu vesticii cei pricopsiți, în speranța că vor primi resturile de la masa celor bogați, cei mai mulți dintre români s-au dovedit a nu fi altceva decît niște sclavi în casă ai Uniunii Europene.
Departe de idealurile enunțate inițial, Uniunea Europeană (UE) și instituțiile sale se dovedesc a nu fi altceva decît un Turn de Fildeș în care stau cocoțați niște birocrați profund corupți și total desprinși de realitatea pe care o trăiesc oamenii de rînd din Europa.
Nu există ”cetățeni europeni”, există doar ei și noi. EI, Vestul cel bogat, dar care are nevoie ca de aer de materiile prime, de resursele naturale, de forța de muncă ieftină și dispusă la a face muncile pe occidentalii le refuză ca fiind degradante și de piața de desfacere din țările estice, adică de la NOI, esticii priviți de la bun început și pînă în prezent de Vest ca fiind scursurile Europei, cetățenii de mîna a doua care nu au altă menire în viață decît să îi deservească pe ei și interesele lor.
Nici nu se pune problema ca noi să nu fim de acord cu regionalizarea României și cu autonomia teritorială – cui o cere, noi o dăm, dacă așa binevoiesc să vină indicațiile prețioase de la Bruxelles. Doar că, țărani proști și nu prea duși pe la biserică, recunoaștem cu rușine profundă că nu știm cum să o facem.
Voci din cele mai autorizate ale economiștilor din întreaga lume continuă să îi avertizeze pe liderii Comisiei Europene că o continuare a politicilor de austeritate nu înseamnă decît o prelungire a crizei economice, o îngustare și mai accentuată a orizonturilor economico-sociale pentru membrii Uniunii Europene.
Pînă să ne hotărîm noi dacă vrem sau nu în zona Schengen, dacă lucrurile merg pe făgașul pe care au intrat în momentul de față, nu ar fi exclus ca uniunea vamală să fie desființată chiar de către inițiatorii ei. Și România va rămîne și sărăcită, și cu onoarea terfelită de politicienii occidentali.
Iar din minunata integrarea a țării noastre în structurile europene și din relațiile României cu Berlinul și Bruxellesul va rămîne doar regretul că nu am prins orbul să îi scoatem ochii la timp.
Pentru a doua oară după cel de-al doilea Război Mondial, România este victima unei agresiuni externe. Aşa cum foarte bine a fost denumit în mass media de către unele voci, amestecul fără precedent şi de netolerat al intereselor politico-economice europene şi americane în politica internă se constituie într-un adevărat Dictat de la Bruxelles.
Principala idee pe baza căreia Adolf Hitler şi-a construit utopia celui de-Al Treilea Reich a fost cea a spaţiului vital pentru naţiunea germană, care ar fi avut dreptul să se folosească, după bunul plac, de teritoriul şi resursele altor popoare.
Dar este oare Uniunea Europeană altceva decît un spaţiu vital pentru Germania Angelei Merkel?
