Toate doamnele cu gee-pu’la fund

suv

Motto:

“Hai fetelor în Q7 / Să dormiți bine la noapte!”

(cîntec popular autohton contemporan)

În ultimii ani, pe străzile din București au început să fie zărite, la început răzleț, ulterior, în număr din ce în ce mai mare, iahturi pentru transportul pe uscat, adevărate vapoare pe patru roți, sufragerii rulante și alte asemenea autovehicule de zeci și sute de mii de euro ce iau fața, la propriu și la figurat, șoferilor ce se încăpățînează să se deplaseze și în continuare cu niște automobile mai convenționale.

Nu de puține ori se întîmplă să stai la stop și să rămîi fără soare, cînd însuși Titanicul trage lîngă tine, întruchipat într-un geep cu trei etaje care nu încape pe o bandă, din care ființa augustă ce conduce o asemenea minunăție are bunăvoința să te ignore cu superioritate.

Mai ales că, pe bună dreptate, dealtfel, iahturile pe patru roți sînt conduse, aproape de fiecare dată, de ființe mitologice acva-marine despre care s-au urzit adevărate povești urbane.

Este vorba de Monstrul din Adîncuri, omul de afaceri (sic!) burtos și negru care la maturitate depășește două sute de kilograme, asudat în propria osînză manelistă, ras în cap, pentru a i se putea vedea în deplina-i splendoare carnea de pe ceafă.

Oamenii de știință nu au identificat încă rolul ei în supraviețuirea acestei specii, dar se pare că este foarte importantă, din moment ce aproape că nu există posesor de iaht pe patru roți care să nu se laude cu o asemenea podoabă.

Cea de-a doua specie care conduce, de obicei, vapoarele de uscat, este una de o factură diametral opusă celei dintîi, dar aparține tot mediului marin și submarin. Este vorba de ființe diafane, angelice, care te pot ucide aproape instantaneu nu prin cîntecul lor mieros ci prin incapacitatea de a-și struni iahturile.

Sirenele, căci despre ele vorbim, blonde, brunete sau roșcate, aproape întotdeauna cu ochelari de soare pe mult prea minunatul lor chip, căci lumina în exces la deranjează, ca o dovada incontestabilă a originii lor abisale.

Dealtfel, nici nu este nevoie de alte dovezi care să arate hăul fără fund al lipsei de educație, bun-gust, bun-simț și civilizație din care cele două specii submarine au ieșit la lumina batrînelor străzi ale Capitalei. Acest lucru este mai mult decît evident pentru toată lumea, pentru că iahturile pe roți aproape întotdeauna încurcă traficul, nu respectă regulile de circulație, blochează alte atutovehicule.

Ca o relicvă încă foarte prezentă a mediului animal din care provin, conducătorii lor au de cele mai multe ori un comportament agresiv, grobian, lipsit de orice fel de eleganță sau maniere. În general, este bine să te ferești din calea lor, pentru că astfel de prădători feroce prin toxicitatea pe care o emană te pot umple de o scîrbă soră cu moartea, ce nu trece așa, cu una, cu două.

În cele din urmă, procesul evolutiv al celor două specii și ieșirea lor la lumina zilei din gaura neagră a mediului suburban, scuzați, submarin, din care provin, nu este altceva decît o adaptare la tendințele de modernizare a societății în care trăim, în ton cu evoluția internațională.

Astăzi scroafa nu se mai poate urca în copac. Ea se suie, natural, în geep.

Comments

comments

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
http://www.invectiva.ro/wp-content/uploads/2018/01/footer.jpg