Aşa ceva nu se face!

Libertatea-Tabara

Astăzi nu mai există în conştiinţa publică sintagma “Aşa ceva nu se face!”

Am crescut pe vremea comuniştilor şi, în afară de ceea ce nu aveam voie să facem în mod public din cauza regimului, generaţiei noastre i-au fost insuflate de către părinţi cîteva valori ce ne-au dus la conştiinţa lucrurilor care din moralitate, din bunătate faţă de alţii sau din respect de sine pur şi simplu nu se fac.

Astăzi însă, sintagma care înainte exista ca un fel de chestiune de la sine înţeleasă şi care făcea ca oamenii care o încălcau să fie priviţi ca nişte paria în societate, aproape că nu mai există.

În vremurile pe care le trăim acum eşti fraier dacă nu profiţi de orice oportunitate care îţi iese în cale. Şi pentru asta ai voie să furi, să te prostituezi, să îţi “vinzi” prietenii, părinţii şi chiar copiii, şi de ce nu, să îţi vinzi propria viaţă.

Şi ca o consecinţă firească s-a legitimat uitatul pe gaura cheii, care acum este din ce în ce mai mare şi nu fără acordul “vecinului”, ba chiar la invitaţia lui. Astăzi sîntem martori cu toţii la cum se ceartă semenii noştri, cum se împacă, se iubesc sau se urăsc, cum îşi fac operaţii, tatuaje ori alte intervenţii, cum nasc şi cum sînt îngropaţi.

Totul este făcut în mod public, în văzul lumii. Unii spun că se face trafic de sentimente, dar asta doar ca să nu se afirme că asistăm cu toţii la un trafic de grotesc. Puroiul din viaţa altuia provoacă o plăcere deosebită. Cu cît e mai mare cu atît e mai de interes. Şi în nici un caz de condamnat.

“L-a luat pe moş pentru bani…şi ce dacă, e fată deşteaptă. Să am acum o fată, la fel aş învaţa-o. Moşul dă colţul şi ea rămîne cu banii.” Aşa zic mamele astăzi. În vremea copilăriei mele astfel de cazuri erau excepţiile, acum sînt regula. Dacă te căsătoreşti cu un sărac din dragoste eşti proastă. Măcar casă şi maşină să aibă sau eventual un serviciu promiţător într-o multinaţională.

Ţi-a murit un copil? Asta e viaţa. Era celebru, sau măcar a fost un accident? Te caută ziarele şi televiziunile, nu fii fraier, mergi şi vinde povestea. Măcar să rămîi şi tu cu ceva de pe urma lui. Te intreabă doar la faţa locului, e bine şi aşa, devii celebru pentru o zi şi te văd vecinii la televizor.

Eşti tînără, vii dintr-un sat uitat de lume şi nu ai bani? Pune-ţi un nume de scenă, caută un “jurnalist monden” şi spune-i că dacă vrea poate să scrie despre tine că te-ai culcat cu cîţiva forbalişti celebri. Tu îi vei susţine povestea. E adevărată? Ce mai contează, aşa te faci şi tu cunoscută.

Ţi-ai înşelat soţul şi el te-a prins, sau invers? Dacă eşti celebră, e simplu. Imediat se vor bate toţi să-ţi cumpere toate detaliile. Dacă nu eşti celebră, spune repede că l-ai înşelat sau te-a înşelat cu X celebritate. Nu e adevărat? Nu contează, macăr pentru ceva timp ai asigurate articole în fiecare foaie de mondenităţi şi uşa deschisă la cîteva televiziuni.

Oameni care au dus o viaţă lipsită de moralitate au existat mereu, dar aveau măcar decenţa ca ea să rămînă privată. Femeile care în trecut se numeau de moravuri uşoare sînt acum femei de succes, dive şi modele pentru adolescente. Cei care erau consideraţi cîndva escroci sînt acum mari oameni de afaceri, băieţi deştepţi, descurcăreţi, şi ei idealuri de atins pentru adolescenţi.

Şi pe urmă stau unii şi se întreabă candid de ce a ajuns societatea noastră aşa cum este acum.

Aşa ceva nu se face? Dar iată că se face…

Comments

comments

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

http://www.invectiva.ro/wp-content/uploads/2018/01/footer.jpg