În condițiile în care țările din Uniunea Europeană se confruntă cu cele mai violente proteste din istoria lor comună, de membre ale aceluiași bloc comunitar, pe fondul nemulțumirii generalizate a fermierilor, care acuză că politicile Bruxellesului duc la o prăbușire cruntă a nivelului de trai și la o distrugere iremediabilă a agriculturii în Europa, tot ce a găsit de cuviință să grăiască președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost să acuze ”o creștere a populismului anti-UE, cu partide radicale de dreapta care se așteaptă să conducă în țări precum Franța, Polonia și Austria, și de instrumentalizarea de către aceste partide a protestelor agricultorilor”.
Von der Leyen a anunțat lansarea unui ”dialog strategic” cu fermierii, în cadrul căruia poate vor fi luate măsuri de sprijinire a lor, însă doar atît cît o permit politicile climatice ale UE.
Negarea realității și ruperea politicilor oficiale de nevoile de zi cu zi ale oamenilor de rînd sînt poate cele mai puternice caracteristici ale unor dictaturi.
Iar Uniunea Europeană condusă de Ursula von der Leyen și punerea Green Deel în fața oricăror evidențe legate de nivelul de trai și de calitatea vieții europenilor este o dictatură criminală.
Cu zeci de mii de oameni care protestează în stradă, în mai multe țări din UE, birocrații de la Bruxelles s-au întîlnit să legifereze ”eficiența energetică” a caselor, în fapt ținerea europenilor în frig și întuneric.
În același timp, se pregătesc pe repede înainte impozitul pe carbon și pașaportul climatic, alte măsuri dictatoriale ce îngrădesc grav libertățile cetățenești, fin doar niște biruri similare fumăritului și coșeritului din Evul Mediu.
După ce au decis că nu mai avem nevoie de aragaz pentru gătit și de centrale pe gaz pentru încălzire, pentru că putem sta și în frig și mînca greieri înghețați, factorii de decizie de la Bruxelles au pus gînd rău și aparatelor de aer condiționat, ba chiar și frigiderelor.
Politicile Uniunii Europene sub dictatura Green Deal vor transforma cetățenii țărilor membre în triburi regionale de vînători – culegători, din moment ce li se refuză orice fel de beneficiu adus de traiul modern, ba, mai mult, mai marilor UE li se pare că europenii se bucură încă de un nivel de trai prea ridicat.
După ce a cerut, la începutul lui 2024, eliminarea subvențiilor la energie pentru populație și firme, Banca Centrală Europeană lovește din nou:
Pentru a reduce dobînzile din economie și a scoate căpăstrul creșterii economice, BCE cere diminuarea salariilor din zona euro!
Adică, salariile prea mari sînt inflaționiste. Nu politicile demente de mediu, pe care BCE, prin gurița Cristinei de la Gard, fosta directoare FMI, le girează necondiționat.
Lagarde spune, ori de cîte ori are ocazia, pentru cine mai are stomac să o asculte, că BCE e decisă și luptă pentru aducerea inflației la ținta oficială de 2%.
Însă tot Lagarde declară nonșalant că BCE luptă cu determinare împotriva schimbărilor climatice!
Cînd minte?
Sau credeți că Lagarde nu știe că politicile de mediu, împreună cu noile tehnologii pe care le aduc, sînt hiperinflaționiste și sînt principalele vinovate pentru inflația galopantă din zona euro și UE, care a dus la prăbușirea economiei și a nivelului de trai?
Eurostat, serviciul statistic al Comisiei Europene, raportează cu mîndrie globalistă că, în sfîrșit, după doi ani de scumpiri nemaiîntîlnite în istorie, în 2023 a fost oprită creșterea accelerată de prețuri a produselor agricole în UE.
Creștere ce are la bază în primul rînd explozia prețurilor la energie, care a scumpit pe cale de consecință și îngrășămintele, dar și alte costuri de producție din agricultură.
Realitatea este însă că la principalele categorii de produse agricole prețurile au crescut puternic la nivelul UE și în 2023, (peste 20% la carne, cartofi, ouă), dar media este trasă serios în jos de prețul cerealelor, care s-a prăbușit, pe fondul favorizării neconcurențiale a importurilor din Ucraina.
Protestatarii din diferitele țări europene, împreună și separat, trebui să înțeleagă care este răul împotriva căruia au ieșit în stradă.
Nu îi vor ajuta cu nimic micile scutiri și micile favoruri pe care le-ar putea face clasa politică, ”dar doar atît cît permite politica de mediu”.
Soluția este doar denunțarea Green Deal ca o sumă de politici criminale la adresa europenilor de rînd și înlăturarea definitivă și totală a celor ce impun, de la nivel european ori național, samavolnic aceste politici, pentru că nu au fost votate de nimeni și nici nu au făcut obiectul unor consultări populare.
