Încă înainte de alegerile parlamentare din Grecia, de la începutul acestui an, cînd se anticipa o victorie a partidului condus de Alexis Tsipras, cancelarul german Angela Merkel se stropșea la poporul grec, amenințîndu-l, pe un ton extrem de irevențios, că aducerea Syrizei, partid care nu susține austeritatea propăvăduită de Bruxelles, la putere, va atrage blamul și pedeapsa Comisiei Europene, amenințările mergînd pînă la excluderea din uniunea monetară și din UE.
Acum, cînd premierul de la Atena a anunțat consultarea directă a poporului grec, cu privire la oportunitatea de a continua implementarea unor măsuri dure de austeritate, în cadrul unui referendum, toți birocrații de la Bruxelles au luat foc, amenințînd țara în care a luat naștere însăși democrația cu măsuri de pedepsire fără precedent.
Prin urmare, Consiliul Europei a emis un comunicat, în care avertizează că referendumul pe cale să se desfășoare la Atena nu va avea nici o valoare la masa tratativelor legate de datoria publică a Greciei, pentru că ”nu îndeplinește standardele internaționale”.
Din cîte se vede, ”standardele internaționale” adoptate de birocrații corupți și autocrați care conduc Uniunea Europeană nu prevăd consultarea popoarelor ce fac parte din UE, ci implementarea unilaterală, forțată și arbitrară, dinspre centru spre periferie, a oricăror măsuri gîndite de funcționarii de la Bruxelles, care nu reprezintă pe nimeni în afară de Marea Finanță Internațională.
”Democrația” UE este democrația directivelor și a dictatelor, a băgării pumnului în gura cetățenilor europeni de către niște indivizi care nu au fost aleși de nimeni să conducă, în condițiile în care Comisia Europeană, iar nu Parlamentul European, conduce ostilitățile și implementeză abuziv măsuri legislative care îi prejudiciază grav pe oamenii simpli ce trăiesc în Europa, totul pentru susținerea corporațiilor și a marilor concerne internaționale.
Lucrul acesta a putut fi văzut cu ochiul liber cu ocazia referendumului din 2012 din România, cînd voința unui popor, de data aceasta cel român, a fost infirmată cu brutalitate de conducătorii Uniunii Europene, care nu au avut nici o reținere să îi calce pe cap pe cetățenii din România, pentru a-și proteja lacheul de la Cotroceni.
Abuzurile au continuat, iar intenția anunțată a guvernului de la București, de a nu semna un nou acord cu FMI, a fost taxată imediat cu deschiderea, în mod absurd și lipsit de orice temei, a procedurii de infringement privind lipsa investițiilor străine în țara noastră.
Cum Comisia Europeană bombardează în stînga și în dreapta cu proceduri de infringement, care oricum nu prea sînt luate în seamă, s-a trecut la măsuri cu adevărat eficiente, iar guvernul român ce s-a declarat împotriva austerității și a continuării acordurilor cu FMI a fost lovit năpraznic.
Astfel, ministrul de Finanțe a fost băgat în pușcărie, fie și sub forma unui arest preventiv, iar premierul obligat să se autoexileze în Turcia și să își bage diverse membre în ghips, în încercarea disperată de a nu fi aruncat, la rîndul său, după gratii.
În ceea ce privește datoria publică a Greciei, așa cum a remarcat publicistul Sorin Cucerai pe pagina sa de FB, aceasta reprezintă doar 2,5% din PIB-ul UE pe 2014, ceea ce înseamnă că o eșalonare pe zece ani ar face ca Uniunea Europeană să aibă de suportat o povară de 0,25% pe an, adică ceva comparabil cu cît cheltuiesc funcționarii îmbuibați ai Bruxellesului pe țigări.
Miza este cu totul alta, și anume obligarea poporului grec să suporte și pe mai departe măsurile demente de austeritate impuse de Comisia Europeană, așa cum s-a întîmplat și în România, pentru netezirea drumului pe care băncile și companiile internaționale să își poată umfla la infinit profiturile, în dauna cetățenilor.
Indiferent de perdelele de fum cu care toată lumea încearcă să mascheze realitatea, butoiul cu pulbere care stă să explodeze în Grecia are ca factor determinant antagonismul între averea cetățenilor, pe care Comisia Europeană vrea să îi forțeze să suporte cel mai dur și dement model neo-liberal, și cea a marilor instituții financiare – pe scurt, ”bancherii”.
Toate celelalte considerente decurg din acesta. Pozitia pro- sau anti- euro și UE vine din faptul că forurile de conducere ale Uniunii reprezintă de fapt o mînă de birocrați corupți, care fac jocurile bancherilor.
Propaganda este însă atît de intensă și de mizerabilă, că oamenii nu mai pot vedea Europa fără UE.
Ceea ce este similar cu a fi incapabil să vezi un cîine fără căpușele care îi sug vlaga.